sabato 13 aprile 2019

A FÒURA di Mario Saredi


Ti vöi e nu ti vöi,
ma tüttu
l’incumènsa da mì.
U rucchèttu de fì
nu mulà,
sèchenù,
u se desgöglia
e nu ti pöi 
ciü arecampà.
A pà’ ina fòura,
pènsighe in po’,
ti virài
ch’a l’è cuscì.
Sèghi u rundelà,
nu pèrde a fìra,
int’a sèirà,
cuntèntu  
ti te sentirài
ma aregòrdite,
a fìra nu mulà.
Cànde se virému,
ti me conterài.
A fòura a l’è fenìa,
in po’ cuscì
ma chélu bàixiu
che ti m’hai dàu,
fòura nu l’è stàu.



Mario  Saredi – Dialetto di Camporosso


LA FAVOLA

Vuoi e non vuoi,
ma tutto
inizia da me.
Il rocchetto del filo
non lasciare,
altrimenti,
si  scioglie
e non puoi
più racimolarlo.
Pare una favola,
pensaci  un po’,
vedrai,
che è cos.
Segui lo srotolarsi,
non perdere il filo,
in   serata,
contento
ti sentirai
ma ricordati,
il filo non perdere.
Quando ci vedremo,
mi racconterai.
La favola è finita,
un po’ cosi
ma quel bacio
che mi hai dato,
favola non è stato.

Nessun commento: